La data de 20 iulie curent, Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat în favoarea menținerii deciziei Consiliului prin care a solicitat MAI să înlăture simbolistica religioasă din sediul instituției.

Recomandarea de înlăturare a crucifixului a fost înaintată de către Consiliu prin decizia emisă în decembrie 2019 prin care s-a constatat că instalarea simbolului religios în incinta unei autorități publice reprezintă instigare la discriminare pe criteriul de convingeri. Consiliul și-a argumentat poziția considerând că prezența simbolurilor religioase în instituțiile publice în care interacționează persoane cu viziuni și convingeri diferite nu ar trebui să fie acceptată, iar renunțarea la astfel de simboluri ar contribui la menținerea neutralității serviciului public, coabitarea sănătoasă a persoanelor cu viziuni diferite, menținând astfel nivelul de toleranță necesar într-o societate democratică.

Ministerul a solicitat anularea deciziei, în partea constatatoare a faptului de instigare la discriminare pe criteriul de convingeri și în ceea ce ține de înlăturarea simbolisticii religioase din holul instituției.

Argumentarea reclamatului ținea de faptul că simbolul instalat (crucifixul) este un însemn național, nu unul al opresiunii, ci al eliberării și al purificării – o valoare fundamentală pentru întreaga civilizație europeană, iar instituțiile statului, din perspectiva creștin-democrată, servesc la apărarea valorilor fundamentale pentru societate: libertatea, solidaritatea și subsidiaritatea.

Instanța de judecată a respins cererea reclamatului ca fiind neîntemeiată, subliniind că laicitatea înseamnă, neutralitatea instituțiilor statului față de oricare din cultele religioase, iar, pe de altă parte, o formă de libertate de conștiință pentru toți cetățenii statului, or, orice interferență a statului cu cultele religioase este de natură de a limita autonomia.

Decizia Curții de Apel este executorie, însă poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.