Marinela Chișlar este o tânără de etnie romă născută la Orhei și face parte dintr-o familie mixtă.

Mi-am făcut studiile la Liceul Teoretic „Dragoș Vodă” din comuna Stăuceni, municipiul Chișinău. Am absolvit facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea de Studii Europene din Moldova. Activez în calitate de reporteră la postul public de televiziune, „Moldova 1”.

Vă rog să ne spuneți dacă v-ați confruntat cu discriminarea și cum ați reușit să parcurgeți această cale?

Nu am avut parte de o discriminare dură, dar erau momente care mă deranjau, mai ales atunci când colegii făceau glume despre romi. Chiar dacă acestea nu erau exact despre mine, oricum mă afectau. Cel mai important este că toate aceste momente nu mi-au influențat deciziile și nu au reușit să mă inhibe așa cum de multe ori se întâmplă cu unii adolescenți de etnie romă, și nu pot depăși asemenea momente.

Istoria dvs. de succes poate fi un exemplu alți romi? Se consideră că ei nu doresc să învețe sau părinții pur și simplu nu-i lasă la școală. Ce ați putea spune cu privire acest fapt?

Eu, fiind moldoveancă și puțin din etnie romă (un fel de mixt), nu m-am confruntat cu această problemă. Dar acei care într-adevăr sunt de etnie romă curată fără a mai avea vreo naționalitate, se căsătoresc devreme, deoarece așa sunt regulile sau un exemplu pentru ei ar fi bunica, sora, mama etc. Deși sunt unii care vor să învețe, nu li se permite din cauza tradiției sau din cauză că sunt discriminați ei nu vor să vină la studii. Discriminarea este un factor care-i determină pe mulți adolescenți de etnie romă să renunțe la studii. Încă nu avem o societate destul de matură în care să nu existe prejudecăți și stereotipuri. 

 Situația în care se poate afla un student de etnie romă este foarte mult influențată de stereotipurile sociale. De ce ele sunt atât de rezistente?

De foarte multe ori studenții de etnie romă au de suferit din cauza stereotipurilor. Semenii lor probabil că văd aceste elemente în familiile de unde vin și mai departe jignesc pe cei de etnie romă. Probabil că a venit timpul ca o dată și pentru totdeauna să se pună capăt la toate prejudecățile și stereotipurile – romo-fobia – care antrenează discriminarea și violența împotriva romilor. Este momentul să se sfârșească portretizarea negativă a romilor în presă, iar fără eradicarea romo-fobiei, toate eforturile și programele care vizează incluziunea romilor vor fi zadarnice. Singurul mod de a progresa este dublarea eforturilor, pentru a angrena toate segmentele populației în asigurarea unei incluziuni reale a romilor.

Cum credeți, care este principala cauză pentru care romii sunt una dintre cele mai dezavantajate minorități etnice din țara noastră?

Principală cauză pornește din familie, de obicei auzim des frazele acestea: „am să te dau la romi dacă vei fi obraznic“ sau „ia uite fix ca romi”. Atunci când părinții se ocupă de educația copiilor și le spun nu fuma, nu fura, nu fi obraznic, nu jigni etc., ar fi bine să-i învețe să nu discrimineze nicio etnie. Este necesar ca țara noastră să-și adâncească eforturile pentru a asigura romilor o poziție de demnitate egală în cadrul unei societăți lipsite de discriminare. Un moment important este ca strategiile care vizează incluziunea romilor să fie implementate cu participarea comunităților acestora. E necesar ca romii să participe la elaborarea, implementarea și evaluarea acestor politici publice care sunt dezvoltate de către țară. Fără participarea romilor la procesul de decizie nu va exista niciun fel de ameliorare în această direcție.

Credeți că există toleranță din partea moldovenilor pentru romi și invers?

Moldovenii nu suportă romii asta la sigur, de acea romii tolerează această atitudine pentru că legea nu ia în considerare discriminarea și bullying-ul pentru etnia romă. În ultimul timp, se pare că crește resentimentul împotriva oricărei „discriminări pozitive” pentru romi. De fapt nu este decât un paravan subțire care acoperă sentimentul că romii nu pot fi acceptați niciodată ca cetățeni deplini și egali. Ei vor fi doar tolerați, dacă rămân o populație de străini docilă, și în mod ideal, invizibilă – sau dacă renunță la orice afiliere cu comunitățile de romi și se armonizează sau „asimilează” într-o „majoritate” general fictivă.

Dvs. sunteți o femeie tânără de etnie romă. Înglobați trei criterii protejate de lege, în baza cărora pot avea loc faptele de discriminare.  V-ați simțit vreodată discriminată în baza oricăruia dintre aceste criterii?

Personal nu prea am avut această problemă, dar erau unele situații când sufeream, însă de fiecare dată vorbeam cu familia acasă și îmi era mult mai ușor pe suflet. Suntem toți oameni și e important ca fiecare dintre noi să înțeleagă aceasta. Ne-am născut și trăim pe aceeași planetă care este dată pentru toți la fel. Oare soarele care este unul nu emană căldura în același mod pentru fiecare viețuitoare de pe pământ? Este un model de iubire și acceptare în forma egalității. Vin cu un îndemn, de a fi fiecare dintre noi un soare pentru celălalt și la sigur că vor dispărea stereotipurile și percepțiile negative. Am devenit ce mi-am dorit. Sunt jurnalistă și mă mândresc de etnia mea! Aș vrea foarte mult ca în grădinițe, școli, universități și oriunde în altă parte să nu mai existe discriminare, dar să ne acceptăm și să ne respectăm. Aceasta e doar atât de simplu și atât de ușor!

Care ar fi sfaturile dvs. pentru alți tineri de etnie romă pentru a reuși să se afirme?

Cel mai important sfat ar fi ca niciodată să nu renunțe la visele lor indiferent de circumstanțe și provocări. Atunci când vor reuși își vor demonstra că se poate indiferent de orice. Într-un final nu vor atrage atenție la cei lipsiți de educație. Tinerii de etnie romă trebuie să înțeleagă că ei trebuie să devină parteneri egali pentru a aduce valoare în viața și dezvoltarea comunității din care fac parte.

Consiliul pentru egalitate vă mulțumește că ați acceptat să ne vorbiți despre dvs.

Eu aș vrea să vă mulțumesc pentru inițiativă. Astfel de acțiuni sunt o  punte de incluziune într-o societate în care conviețuiesc mai multe etnii.