Un grup de persoane cu dizabilități locomotorii s-au plâns la Consiliu că, deși au legea de partea lor, nu se pot bucura de facilitățile fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport pentru folosire personală.
Consiliul, analizând prevederile incidente circumstanțelor, a stabilit că problema de discriminare ridicată de petiționari este cauzată de formalismul excesiv în procedura de obținere a setului de acte necesare.
Una dintre constatările Consiliului se referă la faptul că denumirea unor documente utilizate în actele normative pentru obținerea facilităților (Certificatul de dizabilitate și capacitate de muncă) este diferită decât cea a documentelor stipulate în actul normativ cu privire la determinarea dizabilității (Certificatul de încadrare în grad de dizabilitate). Aceasta se întâmplă după ce, în 2018, a fost modificată Hotărârea de Guvern 357/2018 cu privire la determinarea dizabilității, iar din 01.05.2018 nu se mai eliberează Certificatul de dizabilitate și capacitate de muncă. Astfel, lipsa unei uniformități dezavantajează persoanele cu dizabilități locomotorii a căror documente confirmative au altă denumire (de ex. Certificat de vitalitate) decât cea stipulată în actele normative. Respectiv, persoanele care vor să beneficieze de facilități fiscale și vamale sunt obligate să treacă repetat comisia medicală pe motiv că nu dețin certificat de încadrare în dizabilitate de tip nou.
Totodată, Consiliul a observat că solicitarea documentului care confirmă dizabilitatea nu este absolut necesară, în situația în care nu toate persoanele cu dizabilități sunt eligibile pentru aceste facilități, ci doar cele cu dizabilitate ale aparatului locomotor, fapt ce poate fi confirmat prin Concluzia privind necesitatea deservirii cu transport. De asemenea, Consiliul a reținut inutilitatea prezentării organului vamal certificatului privind solicitarea beneficiarului de a renunţa la compensaţia pentru serviciile de transport în schimbul facilităţilor fiscale şi vamale. Consiliul a menționat că verificarea respectării acestei condiții ține de competența structurii teritoriale de asistenţă socială de la locul de trai, nu de competența organului vamal.
Consiliul a notat că menținerea obligativității prezentării respectivului set de documente organului vamal implică timp și efort suplimentar din partea persoanei cu dizabilități ale aparatului locomotor, din cauza complexității acestor circuite administrative inutile. Astfel, Consiliul a conchis că împrejurările constatate îngreunează nejustificat posibilitatea persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor de a beneficia de facilități fiscale și vamale la care sunt eligibile.
Consiliul a recomandat Guvernului Republicii Moldova să reexamineze setul de documente ce urmează a fi prezentat de solicitantul facilităților fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială, în lumina constatărilor Consiliului.
De menționat, că la 15 februarie 2019 au intrat în vigoare un șir de modificări la Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale şi vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială, care permit persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor (indiferent de gradul de dizabilitate) să beneficieze de facilități la importul autoturismelor de până la 2500 cm3, fără achitarea taxelor vamale. Modificările respective au fost recomandate și de Consiliu, prin decizia emisă pe cauza nr. 71/17 din 08.09.17.
Conform datelor prezentate de Serviciul Vamal, în perioada 01.05.2018-27.06.2019 au fost plasate sub regim vamal de import cu aplicarea facilităților fiscale și vamale 17 unități de transport destinate transportării persoanelor cu dizabilității locomotorii.
Decizia poate fi consultată aici.