Lupta pentru egalitate nu este ușoară. Dar tot mai mulți oameni de pe mapamond devin activiști civici, fapt care îmi conferă energie speranță că într-o zi lumea va fi mai bună și nimeni nu va fi discriminat!
Fiind istoric și jurnalist de specialitate, datorită cercetărilor efectuate în anii de licență și doctorat, am descoperit mai multe nedreptăți istorice prin care au trecut femeile de-a lungul secolelor, pentru ca, ulterior, ele să devină celebrități care au avut puterea să schimbe lucrurile. Discriminarea multiplă a femeilor cu dizabilități, atât pe bază de gen, cât și dizabilitate, stereotipurile precum că aceste femei sunt asexuate, nu pot întemeia o familie, crește un copil, etc. – adesea, le asociez ca fiind o nedreptate socială, care trebuie cât mai curând să fie redusă sau chiar stopată!
Prețul lașității – a fost decizia de a mă implica mai mult și de a deveni militant civic pentru femeile cu dizabilități și nu numai
În acest sens, am hotărât să devin activistă civic și să combat aceste stereotipuri și prejudecăți prin propriul exemplu. Pe lângă activitățile mele de bază, implicarea mea civică și voluntariatul au devenit un mod de viață care îmi oferă oportunitatea de a cunoaște oameni noi, care au un rol important la formarea mea ca personalitate, motivându-mă să iau atitudine și să mă implic activ în procesul de identificare a problemelor cu care se confruntă femeile, dar și să găsim soluții pentru acestea.
În anul 2018 am avut onoarea să contribui la valorificarea potențialului femeilor cu dizabilități, prin scrierea și publicarea revistei „Femei puternice cu abilități diferite – 10 istorii de succes” (care a devenit virală pe internet https://moldova.unwomen.org/ro/biblioteca-digitala/publicatii/2018/02/femei-puternice-cu-abilitati-diferite) unde am constatat că aproape un sfert dintre femeile intervievate au recunoscut că violența domestică, abuzul sexual, financiar, psihologic și chiar cel religios, este la ordinea zilei în multe din familiile lor. Problema cea mare este frica și neputința de a se apăra, iar în ochii agresorului aceasta devine o lașă, iar prețul tăcerii adesea le costă viața! Cunoașterea istoriilor de viață a acelor femei m-a determinat să merg în ajutorul lor. Astfel, cunoscând rolul jurnaliștilor în a perpetua anumite mesaje, precum și cel de a combate stereotipuri, am considerat oportun să colaborez cu ei și am venit cu rugămintea ca aceștia să nu atenueze prin limbaj gravitatea problemelor abordate în articolele publicate. De exemplu, dacă un bărbat se atinge de o femeie fără acordul ei, să nu fie prezentat drept „act al unui maniac”, ci să intre la categoria tentativelor de viol, iar cazul să fie prezentat întocmai ca o crimă și nu drept „dramă din gelozie”.
Așadar, ca jurnalist, mi-am propus să contribui la elaborarea unui ghid de scriere corectă, care să pună capăt prezentărilor discriminatorii și defăimătoare la adresa femeilor cu dizabilități din țara noastră. E timpul ca redacțiile și editurile să se aplece asupra articolelor cu tentă sexistă și să prezinte alternativele pozitive ale femeilor.
În Republica Moldova, solicitările femeilor cu dizabilități pentru o societate egală, corectă și deschisă, sunt întâmpinate cu agresiuni. Ni se spune că vrem prea mult, chiar și atunci când este vorba despre un minimum de cerințe. Altfel spus, femeile vor deveni libere doar atunci când orice formă de discriminare și nedreptate, fie că se bazează pe dizabilitate, origine etnică, statut social sau religie, etc. vor dispărea.
Astăzi, drept recompensă a publicării acestor istorii de succes, este faptul că mai multe femei cu dizabilități din Republica Moldova conștientizează că merită mai mult. Ele încep acum să caute microfonul, pentru a-și spune povestea de viață, a-și revendica drepturile, pentru a iniția discuții, care altădată, nu ar fi ajuns să fie cunoscute lumii.
Cred că suntem în pragul unei revoluții de schimbare a mentalității. De ce? Pentru că în Republica Moldova vorbim acum despre lucruri care, până de curând, erau complet tabu. Deci, prin generația mea se va schimba ceva!
Pentru viitor, îmi doresc să văd tot mai multe femei în funcții de conducere, mai multe femei care să lucreze și să aibă venituri identice cu bărbații. În plus, îmi doresc mai multe femei cu dizabilități protejate, puternice, libere, care să își decidă singure viitorul, iar democrația și drepturile omului în Republica Moldova să facă parte din cotidian.