Activitățile desfășurate în cadrul campaniei ZERO_Discriminare

În perioada 1-14 martie 2021, s-a desfășurat campania „ZERO Discriminare”. Activitățile propuse s-au axat preponderent asupra fenomenului hărțuirii și au urmărit obiectivul de fortificare a capacităților femeilor în revendicarea dreptului la egalitate și nediscriminare în Republica Moldova.

În rândul activităților planificate în cadrul campaniei, Consiliul a făcut publice mai multe cazuri de discriminare a femeilor pe care le-a examinat de-a lungul anilor, printre care:

caz de hărțuire în transportul public, decizia poate fi consultată aici

caz de discriminare în câmpul muncii pe criteriul de sex , decizia poate fi consultată

caz de discriminare pe criteriul de sex și vârstă la protecție egală, decizia poate fi consultată aici

caz de refuz de acomodare rezonabilă a graficului de muncă pe criteriul de maternitate, decizia poate fi consultată aici

De asemenea, a publicat istorii ale femeilor celebre care au devenit cunoscute prin activitatea lor, depășind anumite stereotipuri și prejudecăți, femei precum:

ALA CHIRICENCO – cunoscuta arhitectă din Republica Moldova, care este o nesecată enciclopedie istorică atunci când vorbim despre reconstrucția și dezvoltarea orașului Chișinău.

NATALIA GHEORGHIU – părintele chirurgiei pediatrice din țara noastră. În timp ce în fosta RSSM pacienții adulți și copiii erau tratați prin aceleași metode, ea a reușit prin propria muncă, perseverență și aspirație continuă să creeze o nouă ramură – chirurgia copilului.

NATALIA DADIANI – profesoară, a intrat în istorie datorită curajului de a promova dreptul femeilor la educație, fapt ce le-a permis să capete mai multă independență și a contribuit la îmbunătățirea calității vieții acestora. Ea a predat geografie la un liceu din Chișinău, devenind ulterior directoare a acestuia. Când clădirea liceului a fost mutată, Dadiani s-a oferit să spijine financiar construcția noului edificiu, devenită mai apoi monument de arhitectură și sediul Muzeului de Arte Plastice.

EUGENIA CRUȘEVAN – prima avocată din Basarabia.
Publicația Cuvântul dreptății (nr. din 1919) descrie astfel ziua numirii ei drept avocat: „La 17 octombrie 1919 în ședința secțiunilor unite al Curții de apel din Chișinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia prestării jurământului ca avocat de către domnișoara Eugenia Crușevan, licențiată în drept la Universitatea din Moscova, pe care Consiliul corpului avocaților a înscris-o cu unanimitate de voturi în Baroul avocaților basarabeni. Domnișoara Crușevan este prima femee – avocat din Basarabia”.

La data de 11 martie, reprezentanții Consiliului au susținut o instruire on-line pentru 25 de participanți, în vederea prevenirii hărțuirii pe criteriul de sex.

O activitate importantă în cadrul campaniei a fost realizarea Sondajul privind percepția populației asupra fenomenului hărțuirii. Sondajul a cuprins peste 400 de participanți, iar informația colectată permite Consiliului o evaluare a situației privind fenomenul hărțuirii și a nivelului de înțelegere a acestuia. Rata de participare a femeilor la sondaj a fost de 87,7%, iar vârsta celor mai activi participanți este cuprinsă între 36–45 ani. Conform sondajului, aproape jumătate dintre respondenți (45,3%) s-au simțit hărțuiți în ultimul an. Deși  aproximativ 70% dintre participanții la studiu cunosc unde trebuie să se adreseze în cazul în care au devenit victime ale hărțuirii, totuși, 34,4% dintre respondenții care s-au simțit hărțuiți în ultimul an s-au resemnat, fără a semnala despre fapta respectivă.

Urmând dezideratul unei societăți incluzive, în care oamenii își realizează drepturile și libertățile, indiferent de particularitățile individuale, instituția va continua să desfășoare activități de informare și instruire prin care să sensibilizeze populația asupra impactului negativ al discriminării, hărțuirii, stereotipurilor și stigmatizării, victime ale cărora poate deveni oricine.