Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, în parteneriat cu Institutul de Politici Publice au lansat un spot social, realizat în cadrul campaniei  de informare on-line „Fii tu însuți, ai dreptul!”. Cu ce scop a fost creat acest spot, către cine este adresat, dar și alte detalii referitoare la activitatea Consiliului care și-a propus să lupte cu fenomenul discriminării din Republica Moldova, aflăm în interviul acordat de președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, dnul Ian Feldman portalului de știri AGORA.

 

Agora: Către cine este adresat spotul „Fii tu însuți, ai dreptul!”?

Ian Feldman: Spotul este adresat tuturor. Problema noastră este că, deși lumea știe cuvântul discriminare, percepe acest fenomen ca o nedreptate. Pentru noi era important să arătam că discriminarea este nu doar un fenomen social, dar și o noțiune juridică, care este compusă dintr-un șir de elemente și doar dacă aceste elemente se întrunesc putem spune că suntem în prezența unui fapt de discriminare. De aici a și pornit ideea noastră de a crea această campanie. Lansând campania în parteneriat cu IPP, noi ne-am propus să informăm cât mai multe persoane despre ce este discriminarea, cum arată aceasta și desigur să ridicăm numărul de plângeri fondate, ce corespund cerințelor legale.

Cu cine ați colaborat pentru realizarea acestui spot social?

Ca urmare a concursului public, pentru realizarea spot-ului social a fost selectat studioul MILK FILMS. În cadrul acestui studio activează tânărul regizor Eugen Damaschin, care este o persoană foarte creativă. Noi am colaborat cu el și în cadrul campaniei „Oameni Buni”. El a făcut câteva spoturi superbe, care au fost selectate pentru un site internațional de publicitate socială. Recent, am avut o întâlnire în Germania cu președinta Agenției Federale Antidiscriminare dna Christine Lȕders, căreia i-am arătat un spot de al nostru și a rămas uimită, iar aflând că întîmpină provocări ce țin de promovare, i-am propus să vină în Moldova pentru a coopera cu tinerii artiști de aici.

Cât timp a fost necesar pentru a crea acest spot?

A durat mai mult de o lună, pentru că e un proces complicat, deoarece este vorba de un desen animat. Mai întâi am selectat cazul și am ales ca protagonistul să fie o persoană cu dizabilități locomotorii. În Moldova discriminarea are loc pe diferite criterii, nu numai pe cel al dizabilității, dar noi am ales o situație care nu creează discuții și controverse în societate. Cu alte cuvinte, lumea mai ușor se asociază cu o persoană cu dizabilități decât cu o persoană de altă etnie, de altă religie sau de altă orientare sexuală. Pentru noi era foarte important să discutăm despre discriminare, dar nu despre cine este eroul acestui spot.

Campania de informare on-line ”Fii tu însuți, ai dreptul!” vine să influențeze  mentalitatea societății, precum au fost campaniile ”Fără frică” sau  ”Oamenii buni” sau are mai mult un scop educativ? Și care anume?

Are mai mult un caracter educativ. De fapt, noi rezolvăm ambele probleme, noi vrem să influențăm și mentalitatea, dar în această campanie punem accent mai mult pe educare. Campania „Oameni buni” era mai mult orientată spre schimbarea percepției. Acolo noi am mers pe percepția emoțională, ce vezi tu în imagine, mai întâi pe un savant sau pe o persoană cu dizabilități, laureatul Premiului Nobel sau pe o femeie, dar în cazul campaniei „Fii tu însuți”, noi educăm, adică demonstrăm populației că discriminarea este o situație specifică și trebuie să aibă anumite elemente, pentru ca noi să o putem constata, prin urmare nu trebuie să confundăm o nedreptate cu discriminare.

 Dacă e să luăm statistica de pe site-ul egalitate.md, numărul de cereri este in permanentă creștere.  În opinia dvs care ar fi motivul – situația în societate devine tot mai rea sau numărul persoanelor care înțeleg că sunt discriminați este în creștere?

În Republica Moldova situația este destul de gravă la capitolul discriminării, dar nu pot spune că aceasta s-a înrăutățit, eu cred că, totuși aceasta se datorează faptului că oamenii sunt informați. Prin urmare, lumea vede, lumea înțelege că situația trebuie schimbată, știu că există un nou mecanism pentru prevenirea și eliminarea discriminării la care se pot adresa. Astfel, eu cred că, în cazul dat, crește numărul persoanelor care realizează că au fost supuși discriminării și anunță despre acest lucru.

După numărul de plângeri adresate către Consiliu, deciziile luate sunt mai mult de constatare sau neconstatare a discriminării?

Din numărul total al plângerilor care vin în adresa Consiliului, aproape 50% sunt declarate inadmisibile, deoarece ele nu corespund cerințelor stipulate în lege sau nu țin de competența Consiliului. Acesta a fost un punct de pornire al spotului social. Plângerile în care se invocă un fapt de discriminare, trebuie să conțină o descriere a fapte și să fie însoțite de dovezi. Aceasta nu înseamnă că noi ignorăm celelalte plângeri care nu corespund cerințelor de formulare. Noi mereu scriem scrisori de precizare, în care solicităm să fie reformulată plângerea, iar dacă persoana refuză, atunci suntem nevoiți să declarăm plângerea inadmisibilă. Din plângerile declarate admisibile, două treimi sunt cazuri în care constatăm discriminarea și o treime în care noi nu constatăm discriminarea.

Care sunt persoanele cel mai des discriminate în R. Moldova, conform
statisticii Consiliului?

În Moldova cel mai des se constată discriminarea pe următoarele patru criterii: dizabilitate, care este reflectat și în spot, discriminare pe bază de sex sau gen, urmată de rasă și etnie, iar al patrulea criteriu este discriminarea pe bază de limba vorbită. Desigur că fenomenul discriminării include o listă lungă de astfel de criterii, dar pentru Moldova cele mai des întâlnite cazuri de discriminare au la bază  aceste patru criterii.

Care este procedura de examinare a plângerilor?

Persoana depune plângerea la Consiliu. Consiliu o examinează și dacă plângerea nu este întocmită cu suficiente detalii, adică nu este descrisă în mod corespunzător fapta de discriminare, noi trimitem o scrisoare de concretizare. După ce persoana completează plângerea și aceasta este admisă, atunci noi trimitem plângerea reclamatului, împreună cu o scrisoare de însoțire prin care informăm că există așa o situație și persoana respectivă este reclamată în caz de discriminare. După această procedură stabilim ședința de audieri, unde sunt audiați petiționarul și reclamatul, se examinează probe, are loc audierea martorilor. Sunt cazuri complicate unde trebuie să facem câte două ședințe de audieri, dar în cea mai mare parte a cazurilor totul se rezumă la o singură ședință. După ședință, Consiliul emite decizia, unde constată sau nu discriminare. În caz de constatare a discriminării Consiliul face recomandări persoanei reclamate, pentru a putea elimina cazul de discriminare. Dacă decizia nu este atacată în instanța de contencios administrativ, atunci după ce aceasta intră în vigoare, adică după 30 de zile ca orice act administrativ, persoana discriminată poate să meargă în instanța de judecată și să  solicite încasarea prejudiciului moral.

Ați menționat că în jur de 50% din numărul total de plângeri sunt declarate inadmisibile din motiv că nu sunt întocmite corect, de unde se poate informa populația cum să întocmească corect o astfel de plângere?

Pe site-ul egalitate.md este ghidul petiționarului, de asemenea avem și linia fierbinte 0-8003-3388 la care persoanele supuse discriminării pot apela. Acestea sunt două metode, dar, în general, dacă lumea vizionează spotul, înțelege care sunt acele elemente care trebuie demonstrate în cazul discriminării. Desigur că, în primul rând, noi trebuie să știm cine este petiționarul, dar și reclamatul.

 Ce răspundere poartă persoana care a discriminat?

Faptele de discriminare sunt pasibile de răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau penală. Din start precizez că decizia Consiliului trebuie executată, iar pentru neexecutarea deciziei noi putem să întocmim un proces-verbal contravențional și să-l remitem instanței de judecată pentru aplicarea amenzii. Acest sistem este foarte complicat și nu funcționează, de aceea e necesar să modificăm legislația pentru a facilita procedura de sancționare. Dar nu acest aspect e important, în foarte multe cazuri persoanele, adică cei care sunt învinuiți în discriminare, înțeleg situația și vor să o remedieze pe cale amiabilă. Nu toți sunt rău intenționați, uneori lumea nu înțelege sau nu-și dă seama că ceea ce a făcut este un caz de discriminare. Însă în cazuri mai grave, într-adevăr noi monitorizăm și încurajăm persoanele să meargă în instanța de judecată și să încaseze prejudiciul moral.

Care sunt  modalitățile de depunere a plângerilor către Consiliu?

Persoanele supuse discriminării pot depune plângeri prin poștă, prin e-mail, pe site avem o funcție „depune o plângere”, dar pot veni și personal la Consiliu ca să înregistreze plângerea.

De ce este important ca persoanele supuse discriminării să depună plângere la Consiliu?

E foarte important să înțelegem că noi nu vom schimba situația existentă atât timp, cât noi nu vom reacționa. Cei care dorm pe drepturile lor, nu le au. Dacă o să dormiți pe drepturi, nu o să le aveți niciodată. Dacă tu nu permiți să-ți fie încălcat dreptul, tu nu doar remediezi situația pentru tine, dar și previi ca această situație să nu se repete în viitor, astfel aperi și alte persoane care pot fi mâine discriminate în același mod. Discriminarea nu are limite și dacă azi ați permis discriminarea față de un grup minoritar, mâine veți fi voi în locul lor, fiindcă oricare din noi aparține unui grup minoritar. Nimeni nu este imun față de discriminare și asta vizează pe fiecare. Atunci când fiecare din noi o să înțeleagă că el nu trebuie să discrimineze și o să lupte pentru drepturile sale, viața noastră va fi mai bună. Nu dormiți pe drepturile voastre, luptați pentru ele. Fiți voi înșivă pentru că aveți tot dreptul să fiți așa cum sunteți!

Notă: Campania ”Fii tu însuți, ai dreptul!” este organizată în cadrul proiectului ”Consolidarea capacității sistemului național din Republica Moldova în vederea combaterii fenomenului de discriminare prin intermediul participării societății civile”. Proiectul este implementat de către Institutul de Politici Publice și în parteneriat cu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din Moldova (CPPEDAE), Consiliului National pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România și Institutul pentru Politici Publice din România.

Proiectul este susținut financiar de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democrație și Drepturile Omului și cofinanțat de către Programul Egalitate și Participare Civică a Fundației Soros-Moldova.