În perioada septembrie-octombrie curent, echipa formată din Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (în continuare Consiliu) și Institutul de Politici Publice din Republica Moldova au desfășurat, în trei raioane ale țării, Campania de informare „Caravana Nediscriminării”.

Despre campania care a derulat, fenomenul discriminării în societate, combaterea acestuia și ce trebuie să întreprindă o persoană în cazul în care a fost discriminată, a vorbit Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, într-un interviu acordat portalului de știri Unimedia.

Care a fost scopul și mesajul Companiei de informare „Caravana Nediscriminării”?

Campania vine să îndemne cetățenii Republicii Moldova să-și cunoască și să-și revendice dreptul la nediscriminare. Totodată, a fost trasat drept obiectiv consolidarea capacităților administrațiilor publice locale, asistenților sociali și poliției în aplicarea legislației în domeniul nediscriminării la nivel local.

Am fost în trei localități:, Ialoveni, Leova și Soroca, reușind să implicăm atât APL-urile de nivelul I și II, cât și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și constituenții acestora: persoane cu dizabilități, persoane în etate, femei și bărbați, persoane care aparțin diferitor grupuri defavorizate. Au fost realizate câte două tipuri de activități. Prima a constat în lecții publice despre conceptul discriminării, formele de discriminare, criteriile protejate de Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității și mecanismele de protecție împotriva discriminării. Membrii Consiliului au interacționat cu participanții și le-au adus la cunoștință responsabilitățile autorităților publice, în vederea promovării principiilor nediscriminării și egalității în procesul decizional, jurisprudența care vizează APL-urile în accesul la bunuri și servicii, dar și recomandările care au fost emise de către Consiliu în acest sens. A doua parte a activității a constat în interacțiunea organizatorilor cu publicul larg. A fost instalat Cortul Egalității, unde am distribuit către toți cei interesați seturi de materiale informative ce vin să explice oamenilor într-o manieră prietenoasă ce este discriminarea și cum o identificăm corect, unde trebuie să se adreseze, care sunt mecanismele de protecție, cum scriem și expediem o plângere etc.

Sperăm că aceste campanii de informare vor fi preluate şi de alte autorităţi publice. Or, în conformitate cu Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității, subiecții cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii discriminării sunt atât Consiliul, instanțele de judecată, cât și autoritățile publice.

Totodată aș dori să mulțumesc pentru implicare și suportul acordat, voluntarilor care au participat la Caravana Nediscriminării, și aici mă refer la Centrul de Resurse pentru Tineret „DACIA” din Soroca, Asociației „Eco-Răzeni” din Ialoveni, Asociației “Parteneriat Social” din Leova, studenții de la USM, ș.a.

Mesajul Caravanei a fost „Fii tu însuți, ai dreptul!”. Același mesaj ca și-n spotul social lansat în octombrie curent, în cadrul campaniei online de informare. Aceste două campanii vin să se completeze reciproc și au drept obiectiv informarea unui număr cât mai mare de oameni despre ce este discriminare și cum își pot revendica dreptul la egalitate și nediscriminare. 

Campania de informare a coincis cu campania prezidențială, cât de ușor ați reușit să vă atingeți scopul în asemenea situație?

Trebuie să remarc că, în toate cele trei centre raionale, am avut parte de deschiderea autorităților și utilizez această posibilitate de a le mulțumi pentru cooperare. Aceste evenimente în niciun mod nu au avut tangențe cu campania prezidențială, care era în derulare. Am discutat despre discriminare și soluțiile existente. Ne-am focalizat pe jurisprudența Consiliului și problemele care afectează segmente mai mari de populație, cum ar fi discriminarea în educație, în câmpul muncii, în acces la bunuri și servicii, etc. Cu alte cuvinte, am discutat problemele ce ţin de tratamentul mai puţin favorabil în realizarea drepturilor social-economice, probleme cu care oamenii se confruntă frecvent.

Care a fost feedback-ul participanților și care au fost cele mai frecvente întrebări adresate informatorilor?

Indicatorul cel mai bun de performanță pentru noi sunt întrebările. Dacă pe parcursul prezentărilor cei prezenți pun întrebări, își împărtășesc experiența și solicită asistența Consiliului pentru a înțelege mai bine dacă situaţii concrete constituie discriminare, atunci activitatea de abilitare se desfăşoară cu succes. Tindem să schimbăm atitudinea populației, să-i ajutăm să devină agenți activi ai egalităţii şi nediscriminării.
Am avut parte de multe întrebări la care am oferit răspunsuri. O serie de întrebări au vizat discriminarea în câmpul muncii, de genul: cum putem combate discriminarea pe criterii precum: dizabilitatea, apartenența etnică, opinia ș.a.m.d.

Am avut și întrebări care vizează instigarea la discriminare precum: care este diferența între libertatea de exprimare și instigarea la discriminare pe baza criteriilor protejate de lege? Alte întrebări au vizat accesul la bunurile și serviciile destinate publicului: care acte normative obligă prestatorii de servicii de transport să asigure acomodarea rezonabilă a persoanelor cu dizabilități. La Soroca au fost întrebări privind incluziunea persoanelor de etnie romă. Am fost întrebați ce ar trebui să întreprindă autoritățile publice pentru a asigura participarea plenară a persoanelor de etnie romă în procesul decizional, pentru a fi incluse în câmpul muncii și în procesul educațional. Acestea sunt câteva categorii de întrebări care ne-au fost adresate pe parcursul Campaniei.

Consiliul activează de trei ani, iar pe parcurs au fost organizate mai multe campanii de informare și comunicare. Simptomatic vorbind, care este percepția oamenilor vizavi de discriminare? Putem vorbi de o evoluție a percepției de către populație a fenomenului discriminării?

Conform ultimului sondaj, care a fost realizat la finele anului 2015, peste 82% din populația țării consideră că în Republica Moldova există discriminare. Tot conform sondajelor, observăm că populația consideră că cel mai discriminat grup sunt persoanele cu dizabilități, inclusiv dizabilități locomotorii, senzoriale, psiho-sociale. Pe locul doi se situează discriminarea față de femei, urmată de discriminarea pe criteriul de rasă și etnie, preponderent față de persoane de etnie romă. Alte grupuri marginalizate includ persoanele în etate, grupurile LGBT, persoane infectate cu HIV/SIDA.

Avem un număr ascendent de plângeri, asta ar fi un indicator al faptului că tot mai multe persoane își cunosc dreptul de a nu fi discriminați și decid să depună plângeri pentru a stopa acest fenomen.

Ce trebuie să întreprindă o persoană în cazul unui presupus act de discriminare?

O persoană care se consideră victima discriminării trebuie să aleagă dacă merge în instanța de judecată sau dacă depune o cerere la Consiliu. În ambele cazuri, persoana este scutită de cheltuieli. Victima se poate adresa personal sau prin intermediul unui avocat. Pentru a economisi resurse financiare le recomandăm să se adreseze personal. Cererea poate fi pusă în termen de 12 luni din momentul în care a avut loc fapta de discriminare sau se putea lua cunoştinţă despre fapta discriminării.

În plângere persoana trebuie să indice datele de contact, împotriva cui este depusă plângerea. Plângerea trebuie să conțină informații, date şi fapte concrete în susţinerea celor invocate: în ce a constat tratamentul diferențiat, în baza cărui criteriu protejat, în lezarea cărui drept a fost aplicat acest tratament diferențiat, în comparație cu cine a fost aplicat acest tratament mai puţin favorabil? După posibilitate, persoana trebuie să anexeze probe corespunzătoare. Este cunoscut faptul că frecvent victimele discriminării nu dispun de probe suficiente pentru a demonstra discriminarea. În acest context, legea prevede principiul partajării sarcinii probei. Petiţionarul trebuie să prezinte fapte şi probe care permit instituirea prezumţiei discriminării. Odată ce a fost instituită prezumţia discriminării, sarcina probei trece către reclamat, care va trebui să demonstreze că nu a discriminat.

Cererea poate fi depusă fie de persoana care se consideră victimă a discriminării, fie de o persoană interesată, inclusiv organizație neguvernamentală sau sindicate.
O persoană poate depune o plângere prin mai multe modalităţi: personal, adresându-se la Consiliu sau expediind plângerea prin poștă. De asemenea, poate fi depusă și plângerea electronică prin intermediul Serviciului online ”Scrie o plângere”, accesibilă pe site-ul www.egalitate.md.

De regulă, Consiliul depune toate eforturile pentru a contacta persoana care se consideră victima discriminării. În cazul în care plângerea este incompletă, Consiliul ghidează aceste persoane referitor la informațiile pe care trebuie să le prezinte, pentru a institui prezumția discriminării. De asemenea, în cazul în care Consiliul a instituit prezumția de discriminare, se organizează ședințe de audieri care permit părților să-și susțină pozițiile. Ulterior, Consiliul emite o decizie cu privire la faptele invocate. Deciziile de constatare sunt însoţite de recomandări pentru a preveni și combate situații similare pe viitor.

În cazul în care se constată discriminarea în accesul la bunuri și servicii, discriminarea în câmpul muncii și în educație, Consiliul poate să întocmească proces-verbal de constatare a contravenției. Acest proces-verbal va fi remis instanței de judecată, care ulterior va aplica sancțiunea respectivă. Sancțiunile pot ajunge până la 12 mii de lei.

Anual avem peste 100 de plângeri depuse la Consiliu. Până în acest moment, Consiliul a emis peste 250 de decizii, dintre care peste o sută sunt decizii de constatare a discriminării.

După cum am mai zis, organizarea campaniilor de informare și comunicare pentru oameni este o politică a Consiliului, ce alte companii sunt realizate la moment sau urmează a fi efectuate?

O altă campanie lansată de Consiliu în vara anului curent, este Campania #Oamenibuni, informații suplimentare puteți vedea accesând site-ul www.egalitate.md. Aceasta este o campanie care vine să explice tuturor, într-o manieră prietenoasă, care sunt avantajele diversității, imperativul de a nu admite discriminarea și de a combate acest flagel, de asemenea în cadrul acesteia, Consiliul popularizează prevederile Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalității.
Pe viitor intenționăm să desfășurăm campanii tematice, campanii focalizate pe domenii precum: neadmiterea discriminării în câmpul muncii, nediscriminarea în educație, în accesul la justiție.

Notă: Campania de informare ”Caravana Nedicriminării ” a fost organizată în cadrul proiectului ”Consolidarea capacității sistemului național din Republica Moldova în vederea combaterii fenomenului de discriminare prin intermediul participării societății civile”. Implementarea proiectului este efectuată de către Institutul de Politici Publice și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din Moldova (CPPEDAE) în parteneriat cu Consiliului National pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România și Institutul pentru Politici Publice din România. Proiectul este finanțat de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democrație și Drepturile Omului și cofinanțat de către Programul Egalitate și Participare Civică a Fundației Soros-Moldova.