Astăzi, 21 martie, la nivel internațional este marcată Ziua Internațională pentru eliminarea discriminării rasiale, zi stabilită prin Rezoluția 2142 ( XXI) a Adunării Generale a ONU, adoptată la 26 octombrie 1966. În acea zi, în 1960, poliția a deschis focul asupra a 69 de persoane care participau la o manifestație pașnică împotriva apartheidului, în Sharpeville, Africa de Sud. Proclamând ziua ca emblematică pentru lupta împotriva legilor apartheidului, Adunarea Generală a cerut comunității internaționale să își concentreze eforturile asupra eliminării discriminării rasiale.

În activitatea sa, Consiliul a examinat mai multe cazuri în care se invoca discriminarea în baza criteriului de rasă, cea mai recentă fiind cauza 98/21. Subiectul cauzei se referea la un discurs rasist și xenofob folosit de către un demnitar în cadrul unei emisiuni televizate : „Asta vă doriți, dragi alegători, când veți vota pentru Parlament? Vă doriți ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al țării și pentru ca soldații NATO să vină aici și să aveți copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriți? Iar după ei sa vină jandarmii români?” Consiliul a constatat că fapta respectivă reprezintă instigare la discriminare pe criteriu de rasă/culoare și a recomandat reclamatului să evite pe viitor exprimările publice care ar duce la creșterea gradului de intoleranță în societate prin etichetarea și ofensarea diferitor grupuri sociale.

În contextul faptului că la moment, țara noastră se confruntă cu o criză a refugiaților din Ucraina, Consiliul atrage atenția că orice etichetare a persoanelor în baza rasei, culorii pielii, originii etnice, poate avea un impact social negativ, poate provoca izbucnirea conflictelor interetnice și crime motivate de ură, degradarea considerabilă și de lungă durată a ordinii publice și conviețuirii interetnice, fiind foarte greu de remediat.

Consiliul revine asupra recomandărilor formulate în acest context:

Tuturor persoanelor:

• să nu promoveze mesaje xenofobe sau expresii discriminatorii în adresa refugiaților, minorităților etnice și lingvistice;
• să utilizeze un limbaj respectuos în raport cu persoanele din grupurile vulnerabile;
• să nu distribuie mesaje care îndeamnă la ură sau incită la violență;
• să nu stigmatizeze persoanele afectate și pe membrii familiilor acestora.

Politicienilor si persoanelor publice:

• să nu facă uz de stereotipuri și prejudecăți în exprimările publice și să nu admită discursuri xenofobe și discriminatorii față de refugiați și minoritățile etnice și lingvistice;
• să evite abordarea tematicilor sensibile și să promoveze un discurs public echilibrat, fără a incita la ură sau violență;
• să reacționeze ferm la mesajele xenofobe apărute în spațiul public, în mass-media și în mediul online.

Mass-mediei:

• să nu admită discursuri xenofobe și discriminatorii față de refugiați și minoritățile etnice și lingvistice;
• să utilizeze un limbaj care să promoveze incluziunea tuturor grupurilor în societate;
• să reflecte, în mod responsabil, cu explicațiile cuvenite și cu reflecții critice subiectele sensibile care vizează un anumit grup, pentru a evita stigmatizarea acestora.

Apartheid* (care în limba africană înseamnă separare) este un sistem social, politic și economic rasist impus de guvernele minorității albe din Africa de Sud de-a lungul secolului XX. Apartheidul prevedea segregarea raselor (locuirea separată) iar majorității negre i se interzicea, printre altele, dreptul la vot și libera circulație. În sens larg, apartheidul desemnează politica de separare a comunităților etnice sau rasiale diferite.