La 16 august 2019, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) a prezentat spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003.
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității atrage atenția asupra faptului că, pe parcursul anilor, a înaintat către minister mai multe recomandări de modificare a unor prevederi discriminatorii din Codul muncii. La 6 august a fost remis un nou Aviz consultativ prin care Consiliul și-a prezentat propunerile de modificare.
Toate propunerile înaintate de Consiliu în vederea eliminării prevederilor discriminatorii nu s-au regăsit în proiectul de lege de modificare a Codului muncii. Ceea ce înseamnă că neajustarea cadrului la standardele privind nediscriminarea va avea drept consecință perpetuarea prevederilor care vor discrimina persoanele în baza criteriilor de sex, gen, statut de pensionar, dizabilitate, naționalitate, etc.
Propunerile Consiliului de modificare a Codului muncii vizează următoarele aspecte:
Jurisprudența Consiliului arată că există probleme la aplicarea principiului plată egală pentru muncă egală sau pentru muncă de valoare egală. Aceasta e din cauză că, în legislația națională, nu se regăsesc definițiile termenilor de: „plată”, „muncă egală”, „muncă de valoare egală”, ceea ce creează dificultate la compararea anumitor funcții sau profesii, pentru stabilirea drepturilor salariale. În acest sens, Consiliul a propus introducerea respectivelor definiții în conținutul art. 1 Codul muncii, propunere ce nu se regăsește în proiectul de modificare.
Încă în anul 2015, Consiliul, examinând cauza nr. 298/15, a constatat că legiuitorul face o diferențiere pe criteriul de gen la acordarea unor garanții protective față de salariați. Respectiv, se interzicea concedierea doar a femeilor care au copii în vârstă de până la 6 ani, nu și a bărbaților care se aflau în situație similară. Pentru eliminarea prevederii discriminatorii, Consiliul a înaintat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale recomandarea de a modifica în cuprinsul art. 251 al Codului muncii textul „femeilor care au copii în vârstă de până la 6 ani” cu „persoanelor care au copii până la vârsta de 6 ani”. Monitorizând modificările operate atunci, Consiliul a constatat doar substituirea sintagmei „6 ani” cu „4 ani”, iar prevederea discriminatorie menținându-se. Consiliul a emis un aviz în adresa ministerului prin care a insistat pentru introducerea modificărilor necesare, însă, și de această dată, propunerea a fost ignorată.
În 2018, Consiliul a constatat o creștere de la 10 la 31% a cazurilor de discriminare în câmpul muncii. Una dintre cauzele creșterii semnificative este aplicarea arbitrară de către angajatori a prevederilor art. 86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii privind concedierea pentru deţinerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă. Consiliul a propus Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale să modifice art. 86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii, ținând cont de jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care menționează că aplicarea acestor prevederi trebuie să fie precedată de o justificare obiectivă şi rezonabilă, potrivită scopului urmărit, iar măsurile întreprinse trebuie să fie necesare şi adecvate. Astfel, s-a propus modificarea notei de la art. 86 alin. (1) lit. y1) cu textul: ,,se aplică doar în scopul angajării persoanelor tinere, după evaluarea calităților profesionale”. Respectiv, această modificare nu va afecta dreptul persoanelor tinere de încadrare în câmpul muncii, dar, în același timp, va oferi o protecție pensionarilor încadrați în câmpul muncii.
Codul muncii, conform art. 62. lit. f). exclude aplicarea perioadei de probă pentru persoanele cu dizabilități. În vederea asigurării egalității în câmpul muncii a tuturor persoanelor, Consiliul a propus abrogarea acestei prevederi, din motiv că perioada de probă se aplică pentru a verifica cunoștințele și aptitudinile angajatului, precum și pentru acomodarea acestuia la locul de muncă. Prin ratificarea Convenției ONU privind persoanele cu dizabilități, Republica Moldova și-a asumat obligația de a recunoaște drepturile acestora în condiții de egalitate cu ceilalți.
Propunerea înaintată de Consiliu se referă la modificarea art. 55, alin. (1) lit. c1) astfel încât să se evite discriminarea pe criteriul de naționalitate la angajarea în câmpul muncii a străinilor cu drept de ședere provizorie pentru reintegrarea familiei, precum și a străinilor titulari ai dreptului de ședere permanent. Astfel, Consiliul recomandă expunerea literei c1 ) alin. (1) art. 55 Codul muncii în următoarea redacție: „c1 ) cu lucrătorii imigranți;”.
Consultând proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003, Consiliul constată că niciuna din propunerile înaintate nu se regăsește, ceea ce va duce în continuare la discriminarea cu buna știință a persoanelor.
Avizul Consiliului poate fi consultat aici.