Linia fierbinte (Apel de pe telefonul fix)

0-8003-3388

Decizia Consiliului privind înlăturarea crucifixului din sediul MAI – menținută de către instanța de judecată.

Acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, prin care a cerut anularea Deciziei emisă pe cauza nr. 184/19 în partea obligării înlăturării crucifixului din holul instituției a fost respinsă de instanța de judecată ca fiind neîntemeiată.

Pe 21 ianuarie 2020, Ministerul Afacerilor Interne s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune de contencios administrativ împotriva Consiliului prin care a solicitat anularea deciziei emisă de către instituție, în baza căreia reclamatul urma să înlăture crucifixul instalat în holul sediului.

Argumentul invocat de către MAI e fost faptul că, prin a ceastă decizie se limitează dreptul de manifestare a religiei, argument apreciat critic de către instanță. Totodată, instanța a considerat întemeiată concluzia Consiliului care a notat că pentru a nu influența și/sau submina libertatea religioasă sau a convingerilor atât a angajaților unei instituții publice, precum și a tuturor persoanelor care interacționează cu aceștia, demnitarii ar trebui să fie discreți în acțiunile lor de manifestare a convingerilor religioase în exercitarea atribuțiilor funcționale, or, expunerea simbolurilor religioase în instituțiile publice transmite indirect mesajul precum că toți angajații instituției împărtășesc o anumită religie, ceea ce ar putea deranja din punct de vedere spiritual/emoțional alți angajați ai ministerului, care împărtășesc alte religii, inclusiv pe cei atei.

Astfel, Instanța a reținut că, dreptul de manifestare a religiei nu este absolut. Acesta poate fi restrâns în cazul în care întinderea acestuia intră în conflict cu/sau afectează drepturile și libertățile altor persoane. Libertatea de manifestare a religiei nu garantează un drept de a instala simboluri religioase în incinta autorităților publice. Faptul că statul recunoaște importanța deosebită și rolul primordial al religiei creștin – ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova nu dă naștere niciunei obligații în sarcina acestor autorități de a instala crucifixuri în instituțiile statului.

Raportând normele legale la circumstanțele faptice stabilite, instanța judecătorească a ajuns la concluzia că, actul administrativ în partea obligării înlăturării simbolisticii religioase din holul Ministerului Afacerilor Interne, este legal și întemeiat.