Prima pagină   |   Harta site-ului   |  Linia Verde 0-8003-3388   |  info@egalitate.md  

     Română      Русский      English
Prima pagină  »  Întrebări frecvente
Întrebări frecvente

 

  1. Ce este Consiliul?


Consiliul este o autoritate publică autonomă, cu statut de persoană juridică de drept public, instituită prin Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, un organ colegial membrii căruia sunt numiţi de Parlamentul Republicii Moldova. În componenţa Consiliului au fost aleşi, prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova, 5 membri: Oxana Gumennaia, Doina Ioana Străisteanu, Andrei Brighidin, Lucia Gavriliţa şi Ian Feldman. Fiecare membru este un expert independent, neafiliat politic şi cu o experienţă considerabilă în domeniul protecţiei drepturilor omului. Termenul mandatului fiecărui membru ales este de 5 ani.
 

  1. Ce fel de plîngeri pot fi adresate Consiliului?


Consiliul examinează toate plîngerile prin care se comunică despre un presupus act de discriminare. Formele de discriminare şi criteriile protejate sînt indicate în  Art. 1 şi 2 al Legii nr. 121 privind asigurarea egalităţii: rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dezabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu precum orientare sexuala, provenienţă socială, proprietate, starea sănătăţii, HIV/SIDA, etc.

Dacă dumneavoastră consideraţi că aţi fost supus discriminării, puteţi adresa Consiliului o plîngere.

Consiliul poate examina doar plîngerile referitoare la discriminare, conform prevederilor  Legii nr. 121 privind asigurarea egalităţii. Nu sunt acceptate plîngerile  anonime,  repetitive (aceiaşi plîngere fără informaţii sau dovezi suplimentare) sau care sunt de competenţa altor autorităţi publice.
 

  1. Ce trebuie să cuprindă plîngerea?


Conform prevederilor Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii şi potrivit normelor de drept internaţional public de drepturile omului, a practicii Curţii Europene de Drepturile Omului la examinarea cazurilor de presupusă discriminare, Consiliul aplică următoarea schemă:

  1. tratament diferenţiat (negativ, mai puţin favorabil, inegal);

Pentru constatarea tratamentului diferenţiat tre

buie să fie elucidate următoarele aspecte:

  • comparatorul (trebuie să arătaţi în comparaţie cu cine, faţă de Dumneavoastră, se aplică tratament diferenţiat), astfel, distingem următoarele situaţii de tratament diferenţiat:

  1. persoana X şi persoana Y sunt în situaţii (S) similare, însă este aplicat tratament (T) diferenţiat; (Sx=Sy Tx≠Ty)

  2. persoana X şi persoana Y sunt în situaţii (S) diferite, însă este aplicat acelaşi tratament (T); (Sx≠Sy Tx=Ty)

  1. prezenţa unui criteriu protejat de discriminare (vîrstă, sex, rasă, etnie, naţionalitate, dizabilitate, limbă sau altele);

  2. drept lezat (trebuie să arătaţi că p

    rin acţiunile făptuitorului a fost încălcat un drept legitim);

  3. Lipsa unei justificări obiective şi rezonabile pentru tratamentul diferenţiat, bazat pe una sau mai multe criterii protejate de discriminare. Tratamentul diferenţiat nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă dacă acesta nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit (făptuitorul este obligat să elucideze care este justificarea).

Exemplu: Refuzul unui restaurant de a deservi romii.

În acest caz, petiţionarul (victima discriminării) trebuie să elucideze următoarele elemente:

  • Tratament diferenţiat: faptul că alte persoane sunt deservite, iar pretinsa victimă  nu (comparatorul este efectuat între romi şi clienţi de o altă apartenenţă etnică; aceasta înseamnă că victima discriminării şi alţi clienţi au fost în situaţii similare Sromi=Sclienţi, însă trataţi diferit TromiTclienţi, prin faptul că clienţii au fost deserviţi, iar romul - nu);

  • Criteriu pe care se face discriminarea: victima discriminării a fost refuzată întrucît este rom(criteriu de apartenență etnică);

  • Drept lezat: dreptul de a fi deservit de către restaurantul în cauză;

  • Lipsa unei justificări obiective şi rezonabile pentru tratamentul diferenţiat (opţional pentru petiţionar): faptul că nu există vreun motiv obiectiv şi rezonabil de a refuza deservirea. Elucidarea justificării obiective şi rezonabile este caracteristică făptuitorului. Exemplu de justificare rezonabilă şi obiectivă pentru făptuitor este: pretinsa victima a avut un comportament inadecvat (înjura, a fost în stare de ebrietate avansată etc.)

Astfel, orice plîngere adresată Consiliului trebuie să cuprindă informaţii privind fiecare din cele 4 elemente cheie, care vor permite înţelegerea faptelor şi a presupusei discriminări.
 

  1. Obligaţia de a proba faptele de discriminare


Conform alin (1) al art. 15 şi art. 19 din Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii, conducîndu-se de normele de drept internaţional public de drepturile omului şi a practicii internaţionale de examinare a cazurilor de discriminare, Consiliul aplică norma conform căreia, sarcina probaţiunii în cazurile de discriminare este inversată, de la petiţionar la reclamat (pîrît).  Aceasta înseamnă că petiţionarul, în plîngerea sa către Consiliu, urmează să aducă probe, în baza cărora se poate stabili prezumţia existenţei discriminării. Petiţionarul trebuie să indice că a avut loc tratament diferenţiat, adică a fost tratat în mod diferit (negativ, inegal) decât alte persoane într-o situaţie similară, sau comparabilă, precum şi să indice în baza cărui criteriu protejat de discriminare a avut loc acest tratament difirenţiat (a se vedea punctul 3 de mai sus) precum şi să anexe documente, înregistrări video sau audio, depoziţii ale martorilor, certificate medicale, copii la procese-verbale şi altele. Aceste anexe trebuie să confirme şi să susţină afirmaţiile din plîngerea adresată Consiliului.

Aşadar, informaţia minimă cuprinsă de plîngere trebuie să conţină:

  • o descriere a încălcării dreptului persoanei;

  • faptele privind discriminarea;

  • criteriul protejat;

  • momentul în care a avut loc această încălcare;

  • eventualele dovezi care susţin plîngerea;

  • numele şi adresa persoanei care o depune.

La rândul său, după ce petiţionarul probează faptele care permit stabilirea prezumţiei discriminării, reclamatul (pîrîtul) trebuie să dovedească lipsa tratamentului diferenţiat. În cele mai dese cazuri doar reclamatul deţine informaţia utilă pentru a demonstra  dacă a avut loc tratamentul diferenţiat sau nu. Reclamatul, de asemenea, prezintă descrierea faptelor sale şi anexează documente, înregistrări video sau audio, depoziţii ale martorilor, certificate medicale, copii la procese-verbale şi altele.

Este obligaţia fiecărei părţi să prezinte copii ale plîngerii sau răspunsul la plîngere şi a anexelor în număr proporţional numărului părţilor pe caz: o plîngere sau răspunsul la plîngere cu anexe pentru Consiliu şi cîte o copie a plîngerii sau a răspunsului la plîngere (inclusiv anexele) pentru fiecare reclamat sau petitionar.
 

  1. Modalitatea de adresare Consiliului


Consiliul primeşte cereri şi plîngeri scrise şi electronice prin următoarele mijloace de comunicare:

prin poş: Republica Moldova, MD-2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 180 of. 600

prin e-mail: ogumennaia@egalitate.md sau secretariat@egalitate.md

prin fax: (022) 212 812 sau în orele de audienţă a membrilor Consiliului prin înscriere la numărul de telefon (022) 212 809.

Consiliul dispune de linie verde.

Numărul 0-8003-3388 poate fi apelat în mod gratuit şi confidenţial de la orice telefon staţionar sau public de pe teritoriul Republicii Moldova.

La celălalt capăt al firului se află operatorii - jurişti cu experienţă, care preiau apelurile parvenite, oferind recomandări pentru soluţionarea problemelor semnalate sau informează beneficiarul privind instituţiile competente sau în măsură să intervină în cazul în care  situaţiile sesizate nu ţin de competenţa Consiliului.

Termenul de depunere a plîngerii

Plîngerea poate fi depusă la Consiliu în termen de un an de la data săvîrşirii faptei de presupusă discriminare sau de la data la care se putea lua cunoştinţă de săvîrşirea acesteia.
 

  1. Discriminarea este interzisă doar în cîmpul muncii, învăţămînt şi acces la bunuri şi servicii?


Legea nr. 121 privind asigurarea egalităţii interzice discriminarea în sferele politică, economică, socială, culturală şi în alte sfere ale vieţii. Acest lucru este indicat în mod direct în Art. 1 alin (1) din lege. Totodată, în mod special, prin articolele 7, 8 şi 9, Legea nr. 121 interzice un şir de acţiuni specifice care sînt recunoscute discriminatorii în cîmpul muncii, învăţămînt şi acces la bunuri şi servicii. Pentru aceste acţiuni sunt prevăzute sancţiuni cu amendă.
 

  1. Cum examinează Consiliul plîngerea?


După înregistrarea plîngerii, aceasta primeşte un număr de caz şi este repartizat unuia dintre cei 5 membri ai Consiliului. Membrul raportor invită părţile să depună explicaţii şi probe suplimentare, dacă este necesar, şi numeşte şedinţa de audieri. La şedinţă părţile, împreună cu membrii Consiliului dezbat faptele expuse de către petiţionar şi de către reclamat. Examinează probele prezentate pe caz. Adresează întrebări. Durata examinării unei plîngeri durează de la minim 30 de zile la maxim 90 de zile.
 

  1. Cît timp durează adoptarea deciziei Consiliului?


După şedinţa de audieri, membrii Consiliului deliberează într-o şedinţă închisă şi adoptă decizia de obicei timp de 5 zile după şedinţă. Decizia este comunicată părţilor şi opiniei publice.
 

  1. Ce răspundere poartă persoana care a discriminat?


Persoana găsită responsabilă de discriminare poate purta răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală. Răspunderea depinde de gravitatea acţiunilor pretinse a fi discriminatorii şi comportamentul persoanei faţă de propriile acţiuni. Codul contravenţional prevede sancţiuni cu amendă de la 2000 lei pentru persoană fizică, de la 4000 lei pentru persoană cu funcţie de răspundere şi de la 7000 lei pentru persoană juridică. Consiliul, de asemenea, este în drept să formuleze recomandări pentru înlăturarea practicii discriminatorii şi să informeze opinia publică despre persoana care a discriminat.

Pentru împiedicarea activităţii Consiliului prin neprezentarea în termen a informaţiei solicitate, neexecutarea deciziei sau exercitarea de presiuni asupra membrului Consiliului, persoana vinovată va purta răspundere contravenţională.



Prima pagină  »  Întrebări frecvente

06.04.2017
Atelier TAIEX
27.03.2017
Studenți ai Academiei militare, jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor de stat participă la un atelier de lucru în domeniul nediscriminării
20.03.2017
CPPEDAE a creat oportunități de stagii pentru persoanele din grupuri vulnerabile

Republica Moldova, MD-2004, Chişinău,
bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 180 of. 600
E-mail: info@egalitate.md
Tel: (022) 212 817. Fax: (022) 212 817

 


© 2017 Consiliul pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova
Toate drepturile rezervate

 

PAGINA ÎN SUS